Salt la conținutul principal

Interviu cu un consultant Angels

România
Recent, RES-Q s-a întâlnit cu Cristina Stanciu, consultantul Inițiativei Angels din România, pentru a discuta despre starea îngrijirilor AVC din țară. Citiți mai jos întregul interviu, postat inițial pe blogul RES-Q.  

 
Cum a început România în ESO EAST?
În România, conf. dr. Cristina Tiu este implicată activ în proiectul ESO-EAST, în calitate de coordonator al grupului din România și sub coordonarea sa, România s-a alăturat ESO-EAST în 2015.
 
Prima evaluare a calității îngrijirilor AVC din România a fost efectuată ca parte a proiectului ESO-EAST, analizând datele colectate în registrul RES-Q.
 
România a contribuit cu date la RES-Q, încă din faza sa pilot, de la sfârșitul anului 2016. Cum a fost de ajutor observarea cifrelor actuale privind calitatea îngrijirilor AVC?
Înregistrarea datelor pentru calitatea îngrijirilor AVC ne-a ajutat să identificăm și să îmbunătățim zonele deficitare din cadrul îngrijirilor spitalicești pentru pacienții cu AVC.
 
Vă prezentăm câteva dintre îmbunătățirile înregistrate în România de-a lungul ultimilor trei ani.
  1. Proporția de pacienți tratați prin terapie de recanalizare intravenoasă s-a modificat semnificativ, de la 2,24% în 2017 la 5,19% în 2018 și la 8,99% în 2019, în centrele participante la RES-Q.
  2. Timpul de la sosire la administrarea tratamentului intravenos a scăzut de la o medie de 67 de minute în anul 2017 la 58-53 de minute în 2018-2019.
  3. Proporția de pacienți evaluați pentru disfagie în decurs de 24 de ore de la internare a crescut de la 1,99% în 2017 la 47,87% în 2018 și a scăzut la 34,7% în 2019, motivul scăderii fiind participarea a noi spitale în cadrul programului. 
Înregistrarea datelor în RES-Q a fost esențială pentru a obține o viziune mai clară asupra situației reale privind îngrijirile AVC și a motivat întreaga țară să îmbunătățească tratamentul pacienților cu AVC.
 
Ce doriți să vedeți mai departe în RES-Q?
Cred că obținerea datelor de la mai multe spitale ar putea oferi o situație și mai reprezentativă a îngrijirilor AVC din cadrul țării.
 
Cine credeți că a contribuit cel mai mult la reducerea decalajelor din îngrijirile AVC?
În opinia mea, educația a contribuit cel mai mult la reducerea decalajelor din îngrijirile AVC.
 
Observăm decalaje în fiecare aspect al îngrijirilor AVC, de la lipsa sensibilizării pentru factorii de risc și simptomele AVC-ului, până la întârzierea sosirii la unitatea de primiri urgențe și timpi de așteptare crescuți. Prin urmare, este foarte important să îmbunătățim prevenția și recunoașterea AVC-ului, educând publicul și comunitatea medicală. Cu siguranță, îngrijirile AVC-ului pot fi îmbunătățite și mai mult.  
 
Care este situația actuală privind îngrijirile AVC în România?
România este o țară cu 19,3 milioane de locuitori, cu aproximativ 60.000 de pacienți cu AVC acut înregistrați anual, majoritatea fiind AVC ischemice. În România, AVC-ul reprezintă a doua cauză de mortalitate și dizabilitate. Potrivit raportului privind povara AVC-ului, în 2015, numai 1% dintre pacienții cu AVC români au avut acces la tratament în unități de AVC.
 
Recunoscând creșterea alarmantă a numărului de pacienți cu AVC pe an ca fiind o problemă ce necesită rezolvare, Societatea Română de Neurologie și Ministerul Sănătății din România au implementat recent un proiect național, care a dus la creșterea semnificativă a rețelei de spitale pregătite pentru tratamentul AVC. 
 
Cu implementarea acestui proiect în luna februarie 2019, România a beneficiat de una dintre cele mai mari extinderi a rețelei de AVC din Europa de Est: triplarea centrelor de AVC, de la 11 la mai mult de 40 în decurs de numai câteva luni. În acest moment, există 38 de centre AVC active în România și lucrăm din răsputeri să facem capabile toate cele 43 de centre de AVC să efectueze tromboliză intravenoasă până la finalul acestui an. 
 
 

Mai mulți membri cheie ai comunității AVC din România, inclusiv dr. Cristina Tiu (a treia din partea dreaptă)

Ați spune că atitudinea cu privire la AVC a persoanelor obișnuite (non-medici) s-a schimbat? Există campanii de sensibilizare care se desfășoară chiar acum în România?
Este absolut necesar să educăm populația cu privire la recunoașterea timpurie a semnelor și simptomelor unui AVC.
 
Așa cum am menționat mai devreme, în România, la începutul acestui an, pentru noi a fost o provocare să avem 32 de spitale în plus care oferă tratament. În acest stadiu inițial, concentrarea este asupra educării personalului medical implicat în traseul pacientului (operatori ai serviciului de urgență și personal al serviciului ambulanței, precum și personalul medical din spitalele în care va fi desfășurat programul).
 
Educația populației este cu siguranță ceva care trebuie avut în vedere și care poate fi obținut prin campanii mass-media (televizor, presa scrisă) sau campanii educative care implică medici de familie cu adresabilitate largă, atât pentru grupurile de vârstă cu risc înalt, dar și pentru tinerii și adolescenții care vor avea capacitatea de a reacționa cu promptitudine în cazul în care un părinte sau un bunic suferă un AVC.
 
În acest moment există câteva campanii de sensibilizare în țara noastră, care rulează diferit, de la o regiune la alta. Nu în ultimul rând, există o nevoie de a le spori.
Powered by Translations.com GlobalLink OneLink Software